Priorități și Soluții

1. Creșterea veniturilor avocaților

Problema

Majoritatea avocaților din București realizează venituri mici.

Această realitate este ușor observată de cei mai mulți dintre noi. Orele lungi pe care suntem nevoiți să le lucrăm, numărul mare de sarcini pe care le îndeplinim în fiecare zi, faptul că deseori suntem obligați să prioritizăm munca înaintea timpului petrecut cu familiile noastre, faptul că, indiferent de vârsta noastră, nu ne gândim niciodată realist la posibilitatea de a ne pensiona – toate acestea indică un nivel al veniturilor complet nesatisfăcător.

Iar această chestiune nu este doar o senzație sau o percepție eronată; statisticile demonstrează faptul că, într-adevăr, veniturile noastre – ca profesie – sunt modeste.

Bucureștiul, orașul în care noi profesăm, depașește orașe europene importante precum Madridul sau Berlinul în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, situându-se concomitent la un nivel comparabil al costurilor de trai. Cu toate acestea, veniturile medii ale unui avocat bucureștean sunt de doar 60% din veniturile unui avocat din Madrid și la jumătate față de cele ale unui avocat din Berlin. În fapt, chiar și veniturile medii ale unui avocat din Sofia sunt mai mari decat veniturile noastre.

Situația veniturilor este paradoxală inclusiv prin raportare la efortul mental și fizic consistent pe care noi, avocații, suntem obligați prin rigorile profesiei să îl exercităm zi de zi, săptămănă de săptămănă și an de an. Statisticile arată că există multe ale profesii similare din punct de vedere al solicitărilor intelectuale și fizice care obțin în București venituri superioare (inginerii mecanici sau finanțiștii, de exemplu). Majorările salariale din sectorul bugetar au facut ca inclusiv un judecător stagiar să obțină venituri nete superioare mediei veniturilor avocatului bucureștean.

Statisticile arată și o creștere semnificativă în ultimii ani a numărului de avocați care se înscriu din motive financiare în cadrul SAJ. Această tendință este absolut ingrijorătoare în contextul în care, chiar și în urma celor mai recente majorări ale onorariilor ce se pot obține în acest sistem, veniturile avocaților care sunt obligați să profeseze astfel sunt absolut derizorii.

Situația veniturilor este profund inechitabilă, afectează majoritatea avocaților din București și trebuie rezolvată cu prioritate.

Solutiile

In calitate de Consilier al Baroului București, voi milita pentru următoarele 3 soluții practice:

a) Stabilirea unor onorarii minimale decente pentru toate tipurile de servicii juridice prestate de avocați.

Valoarea acestor onorarii ar trebui să fie exprimată procentual prin raportare la venitul mediu net din București, întrucât acest indicativ este actualizat anual de catre Institutul Național pentru Statistică și reflectă puterea economică reală a clienților noștri.

De asemenea, valoarea pentru fiecare serviciu juridic în parte ar trebui stabilită prin raportare la volumul total de muncă pe care un avocat obișnuit îl poate desfășura într-o zi de muncă de 8 ore, astfel încât, chiar utilizând doar onorariile minimale, veniturile unui avocat care lucrează o „normă întreagă” în fiecare zi să fie suficiente și decente.

b) Reglementarea unui onorariu de tip „retainer” pentru orice fel de serviciu juridic. Acest onorariu ar reprezenta costul nerambursabil al angajării avoatului respectiv și ar trebui intotdeauna achitat în avans.

În acest fel, avocații sunt protejați din punct de vedere financiar de clienții rău-platnici sau de cei care se răzgândesc dupa contractarea unui avocat și renunță intempestiv la serviciile sale.

2. Condiții de munca decente în instanțe și parchete

Problemele

Condițiile de muncă ale avocaților din București sunt complet inadecvate.

In București funcționează 9 instanțe judecătorești și tot atâtea parchete, la care se mai adaugă DIICOT și DNA, precum și ONRC. Pentru cei mai mulți dintre noi, în sediile unora sau tuturor acestor instituții ne petrecem zilnic mai mult timp decât la birou sau decât acasă. De facto, toate aceste instituții reprezinta locul nostru de muncă.

Cum se poate explica atunci că doar o parte dintre aceste instituții au un spațiu dedicat desfășurării activității profesionale a avocaților (redus, de regula, doar la un simplu loc de socializare din cauza constrângerilor spațiale) sau că doar in sediul Curții de Apel există o zona de calculatoare dedicată avocaților, insă fără vreo imprimantă la care documentele pe care teoretic am putea să le redactam să poată fi imprimate? 

Similar, cum se poate explica faptul că niciuna dintre aceste instituții nu are locuri de parcare dedicate avocaților?

Dar condițiile noastre de muncă nu sunt inadecvate doar pentru că există constrangeri de ordin logistic, ci și pentru că există obstacole majore în desfășurarea activitații avocațiale în cadrul acestor instituții.

Pentru a lua doar exemplul instanțelor de judecată, fiecare dintre noi a pierdut zeci, daca nu chiar sute de ore în fiecare an din cauza ședințelor de judecată interminabile ori așteptând în aglomerația de la arhivele și registraturile instanțelor – unde așa-numita „prioritate” de care se bucură avocații se traduce printr-o segregare „pe două rânduri” avocați și justitiabili.

Aceste condiții de muncă sunt sub-standard din orice punct de vedere, iar situația se impune a fi remediată în cel mai scurt timp posibil.

Soluțiile

In calitate de Consilier al Baroului București, voi susține următoarele 3 inițiative:

a) Demararea unei activități permanente și susținute de lobby din partea Baroului București pe lângă conducerile instanțelor de judecată în vederea aplicării corecte și consecvente a dispozițiilor art. 215 C. Pr. Civ.

In conformitate cu aceste dispoziții, instanțele au obligația de a fixa intervale orare orientative pentru strigarea cauzelor, iar procesele declarate urgente, precum și cele în care cel puțin o parte este reprezentată de avocat, se dezbat cu prioritate. În mod absolut firesc, aplicarea acestor doua reguli simple ar reduce substanțial timpul de așteptare al avocaților din ședințele de judecată. Din păcate, aceste reguli pur și simplu nu se aplică, situație absolut inacceptabilă pentru noi toți.

b) Incheierea unor protocoale de colaborare ori modificarea celor deja existente cu toate instituțiile unde avocații își desfășoară activitatea profesională în baza cărora:

• avocații să beneficieze de spații adecvate pentru desfașurarea activității profesionale în sediul acestor instituții. Toate instanțele din București, de exemplu, se găsesc în clădiri de mari dimensiuni, astfel încât alocarea unor spații adecvate nu poate fi argumentată ca fiind dificilă din lipsa spațiului. În aceste spații, avocații vor beneficia de echipamente IT atât pentru redactarea documentelor, cât și pentru imprimarea acestora în sediul acestor instituții. Bugetul Baroului București poate suporta cu ușurință cheltuieli suplimentare în această direcție.
• avocații să beneficieze de acces prioritar efectiv la serviciile auxiliare ale instanțelor, parchetelor și altor instituții, prin stabilirea unor ore de funcționare în timpul cărora doar avocații să aiba acces.

c) Incheierea unui protocol de colaborare între Baroul București și Primăria Municipiului București pentru alocarea unui număr suficient de locuri de parcare pentru uzul exclusiv al avocaților și care să deservească fiecare dintre instituțiile unde ne desfăsurăm in mod curent activitatea, astfel cum beneficiază, de altfel, toți ceilalti participanti la realizarea actului de justiție – judecători, procurori și alți salariați ai instituțiilor respective.

Darea în folosiță a unor astfel de locuri de parcare se va face in mod gratuit pentru toți avocații, Baroul București fiind cel care, direcționând doar o mica parte din bugetul anual de peste 6.5 milioane de lei, va suporta eventualele costuri impuse de Primărie.

3. Apararea profesiei.

Problemele

Avocatii sunt expusi abuzurilor diferitelor institutii, persoane juridice de interes public sau privat ori persoanelor fizice.

Avocații sunt expusi, aproape "fara scut" diferitelor plangeri sau sesizari, mai mult sau mai putin intemeiate, unele total abuzive.

Suntem singura profesie care nu "se apara" fplosind macar mecanismele in vigoare..

Daca nu avem un "echivalent" al fostului cod penal al "denuntului calomnios", macar sa ne putem prevala de institutia civila a "caderii in pretentii"..

Soluțiile

In calitate de Consilier al Baroului Bucuresti, voi sustine urmatoarea initiativa:

Introducerea in reglementarea statutului profesiei a prevederilor care responsabilizeaza formularea unei plangeri impotriva avocatului, respectiv: aplicarea institutiei procedural civile a "caderii in pretentii" referitoare la orice plangere abuziv sau neintemeiat formulata impotriva unui avocat.